„Observă când te plimbi… atunci munca ta va veni în mod natural”. De obicei, cărţile de reţete nu încep aşa, dar pentru Hannah Woolley, gătitul şi ştiinţa nu erau atât de diferite, scrie Atlas Obscura.
Atunci când Woolley a publicat cartea sa The Ladies Directory: Choice Experiments and Curiosities of Preserving în 1661, a devenit prima femeie din Anglia care a scris un manual pentru bucătărie. Cartea a devenit un succes, mai ales într-o perioadă în care femeile din orice clasă socială devorau astfel de lucrări. Aceasta a mai publicat încă patru cărţi, aşadar, exista măcar posibilitatea de exprimare în spaţiul public.
În afară de cele mai tradiţionale, unele reţete ale acesteia se remarcau prin imitarea unor animale sau fenomene naturale.
Aşa cum am spus la început, „noile experimente”, aşa cum le numea Woolley, coincideau cu ştiinţa experimentală care a apărut în Anglia în acelaşi secol, conectând cele două lumi aparent divergente.
Royal Society, asociaţia de filosofi naturali, medici şi experimentatori – toţi bărbaţi din clasa socială superioară – a fost fondată în 1660. Pentru aceştia, experimentele din bucătărie ale femeilor nu erau de interes pentru Royal Society. Spre exemplu, când Margaret Cavendish a vizitat Royal Society în 1667, bărbaţii au desconsiderat-o, în ciuda interesului manifestat pentru experimentele şi studiile societăţii.
Totuşi, în bucătăriile engleze din secolul al XVII-lea, femei precum Cavendish sau Woolley observau şi recreau lumea naturală: animale, plante sau fenomene naturale. Mâncărurile erau de obicei „vedetele” petrecerilor şi erau şi cadouri de lux pentru prieteni – desigur, acestea aveau loc în straturile superioare ale societăţii.
Se punea accent pe aptitudinile femeii, cu cât cineva înţelegea mai bine natura, cu atât reţetele reprezentau mai bine lumea naturală.
Cavendish, una dintre primele persoane care au pus accentul pe rolul femeilor în cercetarea ştiinţifică, a scris un tratat numit Observations Upon Experimental Philosophy în care femeile „s-ar dovedi bune cercetătoare şi ar informa lumea despre moduri în care ar putea face zăpadă artificială”.
Mai scria şi că lucrările femeilor sunt centrale, chiar dacă tăcute, pentru începutul ştiinţei moderne. Femeile care experimentau în bucătărie puneau aceleaşi întrebări ca omologii săi bărbaţi, chiar dacă erau excluse din sferele ştiinţei profesionale.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Omenirea şi igiena corporală: o istorie incomodă
Cele mai mari 50 de invenţii şi inovaţii de la roată încoace
Revoluţia genului – spre o societate fără inimă? Feminismul, între politică şi ştiinţă